Pe această pagină
Pe scurt
- Obligația rămâne: poate fi obligat la întreținere și părintele care nu are bani acum, dacă are posibilitatea să îi câștige (art. 527 din Codul civil).
- Reperul obișnuit este salariul minim net, de 2.699 lei de la 1 iulie 2026: până la 674,75 lei pe lună pentru un copil.
- Veniturile ascunse se pot dovedi prin orice mijloc de probă: martori, înscrisuri, informații cerute de instanță de la ANAF sau de la inspectoratul de muncă.
- Indemnizația de șomaj poate fi poprită pentru pensia de întreținere, deși pentru majoritatea celorlalte datorii este protejată.
- Cereți o sumă fixă, nu un procent din venit: suma fixă se indexează trimestrial cu inflația.
- Bunicii pot fi obligați să completeze întreținerea, dacă părinții nu au mijloace suficiente.
Ce spune legea când părintele nu are venit
Ambii părinți datorează întreținere copilului minor, indiferent dacă sunt căsătoriți, divorțați sau nu au fost niciodată căsătoriți. Când părintele obligat nu are un venit declarat, punctul de plecare este art. 527 din Codul civil: obligația nu depinde doar de banii pe care îi are acum, ci și de posibilitatea de a-i câștiga.
În practică, instanțele folosesc salariul minim net ca reper. Este o prezumție: o persoană aptă de muncă poate câștiga cel puțin salariul minim, așa că pensia se calculează ca și cum ar avea acest venit. Părintele poate răsturna prezumția doar cu dovezi, de exemplu o boală care îl împiedică să muncească.
Cât este pensia la salariul minim în 2026
De la 1 iulie 2026, salariul minim brut este de 4.325 lei, adică 2.699 lei net. Aplicând cotele maxime din art. 529 din Codul civil, rezultă:
| Copii | Plafon total pe lună | Pe fiecare copil |
|---|---|---|
| 1 copil | 674,75 lei | 674,75 lei |
| 2 copii | 899,67 lei | 449,83 lei |
| 3 copii | 1.349,50 lei | 449,83 lei |
| 4 copii | 1.349,50 lei | 337,38 lei |
Sumele sunt maxime: instanța poate stabili mai puțin, după nevoile reale ale copilului. Pe de altă parte, dacă dovediți că părintele câștigă mai mult decât salariul minim, plafonul se calculează la venitul real. Pentru alte venituri, folosiți calculatorul de pensie alimentară.
Situații frecvente
Părintele lucrează „la negru” sau își ascunde veniturile
Starea de nevoie a copilului și mijloacele părintelui se pot dovedi prin orice mijloc de probă (art. 528 din Codul civil). Dacă instanța se convinge că părintele câștigă mai mult decât declară, poate stabili pensia după veniturile reale. Contează și stilul de viață: o mașină nouă, călătorii dese sau o afacere pe care o conduce fără contract.
Părintele este șomer
Șomajul nu suspendă obligația. Indemnizația de șomaj este un venit și poate fi poprită pentru pensia de întreținere, deși pentru majoritatea celorlalte datorii este protejată (art. 729 din Codul de procedură civilă). Instanța poate ține cont și de faptul că șomajul este, de regulă, temporar, iar părintele poate munci.
Părintele lucrează în străinătate
Instanța poate ține cont de nivelul veniturilor din țara în care părintele locuiește efectiv, nu doar de salariul minim din România. Aduceți ce dovezi aveți despre munca lui de acolo: contracte, mesaje, postări, declarații ale martorilor. Recuperarea banilor din alt stat al Uniunii Europene se face prin Ministerul Justiției; pașii sunt în ghidul despre pensia când părintele e în străinătate.
Părintele are bunuri, dar nu are salariu
Se iau în calcul și bunurile, precum și ce venit ar putea aduce: un apartament închiriat, terenuri, o firmă. Un părinte fără salariu, dar cu proprietăți, nu poate invoca lipsa veniturilor ca să scape de pensie.
Părintele nu a lucrat niciodată sau este student
Dacă este apt de muncă, obligația există. Instanța pornește tot de la salariul minim și poate ține cont de situația concretă, de exemplu de un program de studii la zi.
Părintele este bolnav sau are un handicap
O boală sau un handicap dovedite, care limitează capacitatea de muncă, pot duce la o pensie mai mică. Dacă părintele primește o pensie de invaliditate, pensia copilului se poate calcula la acest venit. Doar lipsa atât a mijloacelor, cât și a posibilității de a le dobândi poate înlătura obligația.
Cum dovediți veniturile celuilalt părinte
Nu trebuie să aveți dovezile în mână de la început. Le puteți cere chiar în proces:
- Cereți instanței să solicite informații de la ANAF despre veniturile declarate și de la inspectoratul teritorial de muncă despre contractele de muncă înregistrate.
- Pentru pensii sau indemnizații, instanța poate cere date de la casa de pensii sau de la agenția pentru ocuparea forței de muncă.
- Propuneți martori care știu unde lucrează și ce câștigă.
- Depuneți înscrisuri obținute legal: mesaje primite de la el, postări publice, anunțuri, facturi.
- Pentru bunuri: extrase de carte funciară, informații despre mașini sau firme.
Sumă fixă sau procent din venit
Pensia se poate stabili ca sumă fixă sau ca procent din venitul net (art. 530 din Codul civil). Când părintele nu are venit declarat, cereți o sumă fixă: un procent dintr-un venit pe care nu îl declară nu vă ajută. Suma fixă se indexează de drept, trimestrial, cu rata inflației (art. 531). Dacă părintele începe să câștige mai mult, puteți cere oricând mărirea pensiei.
Dacă părinții nu pot acoperi nevoile copilului
Obligația de întreținere există și între bunici și nepoți. Dacă părintele obligat nu are mijloace îndestulătoare, instanța îi poate obliga pe ceilalți datori la întreținere, în ordinea stabilită de lege, să completeze suma (art. 522 din Codul civil). În practică, asta înseamnă de obicei bunicii. Separat, dacă veniturile familiei sunt mici, întrebați la primărie ce ajutoare sociale vi se cuvin pentru familia cu copii.
Dacă tot nu plătește
Pensia stabilită la salariul minim se execută la fel ca oricare alta: prin executor judecătoresc, cu poprire pe venituri sau pe conturi, inclusiv pentru restanțe. Neplata cu rea-credință timp de trei luni poate fi și infracțiunea de abandon de familie. Pașii sunt în ghidul despre pensia neplătită și abandonul de familie.
Întrebări frecvente
Cât este pensia alimentară dacă părintele nu lucrează?
De regulă, instanța se raportează la salariul minim net, de 2.699 lei de la 1 iulie 2026. Pentru un copil, pensia poate ajunge până la 674,75 lei pe lună, iar pentru doi copii până la 899,67 lei în total. Sunt plafoane: instanța poate stabili și o sumă mai mică.
Un părinte șomer plătește pensie alimentară?
Da. Șomajul nu suspendă obligația de întreținere. Indemnizația de șomaj poate fi poprită pentru pensia copilului, iar instanța ține cont și de faptul că părintele poate munci.
Ce fac dacă celălalt părinte lucrează la negru?
Strângeți dovezi: martori, mesaje, postări publice, informații despre bunurile lui. Dacă instanța se convinge că părintele câștigă mai mult decât declară, poate stabili pensia după veniturile reale, nu după salariul minim.
Poate fi obligat la pensie un părinte care nu a lucrat niciodată?
Da, dacă poate munci. Codul civil ține cont nu doar de veniturile actuale, ci și de posibilitatea de a dobândi mijloacele necesare.
Pot cere pensie alimentară de la bunici?
Doar în completare. Dacă părinții nu au mijloace suficiente pentru nevoile copilului, instanța îi poate obliga și pe bunici să contribuie (art. 522 din Codul civil).
Ce se întâmplă dacă părintele care plătește își pierde locul de muncă?
Poate cere instanței micșorarea pensiei. Până la o nouă hotărâre, suma stabilită rămâne datorată, iar neplata ei poate fi executată silit.
Temei legal și surse
- Codul civil, art. 499 (obligația părinților), art. 516–522 (cine datorează întreținere și obligația subsidiară), art. 527–531 (condițiile, cuantumul și modificarea întreținerii)
- Codul civil, art. 527: debitorul întreținerii
- Tribunalul Maramureș, decizia nr. 173/A/2017: raportarea la salariul minim, o prezumție; părintele care locuiește în străinătate
- HG nr. 146/2026: salariul minim brut de 4.325 lei de la 1 iulie 2026
- Codul de procedură civilă, art. 729: limitele popririi, inclusiv pentru indemnizația de șomaj