Distribuie si prietenilor aceste informatii
18
FEB
2014

Bunurile supuse partajului

Postat de:
Comentarii:Off

In dreptul civil roman, bunurile supuse partajarii sunt bunurile obtinute de soti in timpul casatoriei, pana la incetarea regimului matrimonial (data introducerii actiunii de divort sau, daca partile convin, data separatiei in fapt).

Daca in acte nu se prevede altfel, bunurile obtinute in timpul casatoriei sunt considerate ca apartin in cota de 50% fiecarui sot. La incetarea regimului matrimonial, se vor imparti doar bunurile comune, adica cele obtinute in timpul casatoriei de cei doi soti.

Oricare dintre soti, in actiunea principala sau prin cerere reconventionala, poate cere cota majorata asupa bunurilor comune, cu conditia ca aceasta cota sa poata fi dovedita.

Bunurile comune supuse partajului:

- orice bun mobil sau imobil obtinut de soti in timpul casatoriei

- veniturile din munca, pensia in cadrul asigurarilor sociale, veniturile in temeiul drepturilor de proprietate intelectuala daca incasarea lor devine scadenta pana la incetarea regimului matrimonial;

- fructele bunurilor comune

Bunurile care nu sunt supuse partajului sunt:

- bunurile obtinute inaintea casatoriei de oricare dintre soti;

- bunurile dobandite prin mostenire, legat sau donatie (in afara cazului in care dispunatorul a prevazut ca ele vor fi comune sotilor);

- bunurile de uz personal;

- bunurile destinate exercitarii profesiei proprii;

- drepturile patrimoniale de proprietate intelectuala asupra creatiilor si semnelor distinctive pe care le-a inregistrat, manuscrise stiintifice sau literare, schite, proiecte artistice, etc.;

- bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa;

- indemnizatia de asigurare si despagubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre soti;

- bunurile, sumele de bani sau alte valori care inlocuiesc un bun propriu;

- fructele bunurilor proprii (de ex: chiria unui bun propriu, etc).

Calitatea de bun comun trebuie dovedita. In cazul bunurilor imobiliare, publicitatea la Cartea funciara poate fi facuta de oricare dintre soti. Oricare dintre soti poate administra, folosi. conserva bunurile comune fara consimtamantul celuilalt sot, cu conditia ca bunul sa nu fie locuinta familiei. Chiar daca este bun propriu al unuia dintre soti, acesta nu poate incheia acte care sa afecteze locuinta familiei, nu poate deplasa din locuinta bunurile care mobileaza sau decoreaza acest imobil, fara consimtamantul celuilalt sot. Locuinta familiei reprezinta domiciliul comun sau locuinta sotului la care se afla copiii. Oricare dintre soti poate cere notarea in cartea funciara a unui imobil ca locuinta a familiei, chiar daca nu este proprietar (inclusiv inchiriere de la stat sau alte persoane).

Despre Autor
Avocat definitiv, inscrisa in Baroul Bucuresti din anul 2005, avand dreptul de a pune concluzii la toate instantele din Romania (judecatorii, Tribunale, Curti de Apel, Inalta Curte de Casatie si Justitie), cu experienta in Dreptul Familiei, Drept Civil, Drept Comercial.

Comentarii

comentarii

Web Design MymensinghPremium WordPress ThemesWeb Development